luni, 18 mai 2009

Anotimpurile...



Spre noi orizonturi şi lumii nedescrise
Se-ntinde pădurea cu aripi deschise,
Se-ntinde mai mult, mereu mai departe
Şi capătă frunze şi flori colorate.

Natura aduce mistere nespuse
Iar raza pătrunde prin colţuri ascunse,
Şi-ntreaga pădure răsună, ca-n vise
Şi luna sclipeşte pe apele-ntinse.

Dar vântul se schimbă, loveşte-năpraznic
Natura se-neaca sub chinul amarnic
Şi apele limpezi, razboi duc acum
Căci biciul din ceruri loveşte nebun.

Şi tot peisajul dispare in zare
Pădurea îşi pierde din vis, din culoare
Şi vraja se stinge, iar raza-i mai slaba,
Căci lumea se schimbă-ntr-o pătură albă.
(Zalmoxis)




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu